Pe noptiera din camera tinem mereu aprinsa o lumanare in memoria tatalui meu. Pentru ca lumanarile s-au terminat si trebuia sa mai luam si pentru ca tot vroiam sa ne mai uitam la noutatile din Kika ne-am indreptat catre magazin, luni dupa amiaza. Numai acolo au un set de 80 de lumanarele tip pastila, care ard mult timp, fara sa se stinga pe parcurs si sunt si la un pret mic, 100.000 lei.
(gentuta aceasta mica o am de mult timp dar cred ca este prima oara cand o port; cu toate acestea mi se pare atat de draguta, finuta si parca are un aer de epoca)
Ieri a fost ziua de nume a tatalui meu... Am fost la cimitir, i-am aprins o lumanare si i-am pus un buchetel cu flori de diverse soiuri, dimensiuni si culori.
Anii trecuti, ziua aceasta o petreceam langa el, ii dadeam cadourile, il felicitam si ma bucuram cand zambea si imi multumea putin emotionat. Era un moment numai bun pentru a ne simti bine impreuna, pentru a-l vedea mai linistit si pentru a-i arata ca il iubesc.
Alexandru, tata, acolo unde esti, stii ca eu in continuare ma gandesc la tine si, desi este o urare un pic ciudata, eu nu voi inceta niciodata sa iti spun "La multi ani!" chiar daca... A renunta la asta (printre altele) inseamna sa accept si asta nu se va intampla niciodata! Nu pot si nu vreau pentru ca ar insemna sa iti dau drumul, sa nu ma mai simt apropiata de tine.
Sa fii impacat si linistit si din cand in cand sa imi mai dai cate un semn sa stiu ca ma veghezi.
Promit sa te iubesc vesnic!
P.S: Pentru toti cei care si-au serbat ziua, cele mai sincere si calde urari de bine si multa sanatate!
In ultima vreme m-am axat mai mult pe postari informative sau v-am povestit una si alta despre mine. A venit momentul sa va mai arat si cate o tinuta, caci sa nu uitam ca asta imi ocupa jumatate din timpul alocat pregatirii inainte de a pleca din casa, asadar este destul de important pentru mine (it`s who I am), la fel si machiajul.
Tinuta de azi este constituita dintr-o singura piesa vestimentara si anume o bluza mai lunguta pe care am purtat-o de data aceasta ca pe o rochie. Am adaugat o curelusa argintie putin lasata pe solduri, niste sandale cu talpa joasa, cercei mari albi, o bratara si doua inele argintii care sa se potriveasca cu nuanta bluzei. Pentru a sparge un pic tonurile neutre am ales o geanta-sacosa gaurita si transparenta intr-o culoare aprinsa, neon.
Descrierea a fost facuta, sa privim pozele.
O mica surpriza pentru sfarsit...
Ce poate fi mai incitant decat o bluza sau rochie inchisa pana in gat sau usor larguta care este decoltata in spate?!
Putine persoane se pot considera norocoase neavand cearcane sau avand unele abia sesizabile. Eu nu ma numar printre ele, spre disperarea mea, ba chiar ma “laud” cu niste cearcane de toata frumusetea, intunecate si oribile. Le am de cand sunt mica deci nu e vorba despre oboseala sau mai stiu eu ce cauza exterioara, este ceva pur biologic.
Mereu m-am informat despre remedii, cauze, produse cosmetice care sa le diminueze iar acum catva timp am dat din nou peste un articol care mi-a atras atentia. Recunosc ca nu am incercat asa ca la carte recomandarile dar vreau sa incep sa o fac pentru ca daca nu voi avea rezultate, nu voi avea nimic de piedut dar in caz contrariu, in sfarsit, voi scapa de unul dintre complexele mele fizice.
Asadar sa parcurgem impreuna aceste randuri de jos si sa ne apucam de treaba!
“ Stresul, oboseala, alimentatia incorecta, expuneara indelungata la soare, alergiile sau varsta sunt responsabile de cele mai multe ori de aparitia inesteticelor cearcane. Oricat de mult le-ai acoperi, pielea este extreme de sensibila si va fi traumatizata de produsele cosmetice. Pentru a vindeca pielea afectata de cearcane, consuma alimente bogate in vitamina C, care ajuta la productia de colagen.
Solutii impotriva cearcanelor
Albastrelele. Se pun doua pliculete la infuzat intr-o cana cu apa, apoi, scoase si racorite, se aseaza pe fiecare ochi in parte, cam 15 minute. Efectul este imediat.
Sucul de rosii si cel de lamaie, cu efect astringent, detoxifica zona sensibila a ochilor. Pentru un cocteil extern, util tratament impotriva cearcanelor, bea zilnic cate un pahar cu suc de rosii in care pui frunze de menta tocate si cateva picaturi de zeama de lamaie. Cand cearcanele sunt genetice, asadar mai greu de indepartat, maseaza zilnic zona cu o felie de lamaie.
Laptele. Inmoaie doua discuri demachiante in lapte rece si aplica-le pe ochi. Reduc si pungile de sub ochi, daca te masezi in fiecare dimineata.
Castravetele calmeaza cearcanele, asa ca fa-ti un bine si trateaza in fiecare seara zona sensibila cu felii de castravete tinute pe ochi, pe care le poti inmuia zece minute in suc de lamaie.
Cartoful. Ochii foarte umflati pot fi usor tratati timp de 15 minute cu zeama de cartof sau felii aplicate direct pe pleoape.
Petalele de trandafiri pentru dulceata sunt sanatate curate! Se face o infuzie dintr-o lingura de petale la 100 ml de apa si se aplica pe ochi, alternative, comprese calde si reci.
Ritual saptamanal in tratarea cearcanelor
Pentru a curate bine zona sensibila a ochilor, aplica felii de castravete, cu efect de peeling, sau inmoaie discuri demachiante in suc si tine-le 15 minute.
Pentru hidratare, maseaza zona din jurul ochilor cu trei picaturi de ulei de migdale sau alune, pana ce intra bine in piele.
O masca din praf de turmenic si suc de ananas tinuta pe fata cinci minute ajuta pielea sa-si recapete echilibrul si sa devina neteda.
Ce spuneti? Vi se par niste sfaturi greu de urmat?
Am tot auzit despre acest ulei care ar face bine dar recunosc ca inca nu stiu prea multe despre efectele sale asa ca atunci cand am gasit un articol tocmai despre el, m-am gandit ca am o sansa de a extrage noi cunostiinte si de a le impartasi cu voi. In cele ce urmeaza va invit la o lectie despre calitatile minunate ale uleiului de ricin. Lectura placuta!
“Uitat in ultima perioada, uleiul de ricin este, se pare, unul dintre primele medicamente – in sensul ca asupra plantei a fost aplocat un tratament care sa-i potenteze calitatile – ale omenirii. Prima extractie a uleiului de ricin s-a petrecut acum mai bine de 6.000 de ani, in Egiptul antic.
Asa cum il stim de obicei
In cazul constipatiilor usoare, uleiul de ricin este salvarea: o lingura pe zi, dimineata. Dar functioneaza si in constipatiile cornice, chiar si in cazul bolnavilor imobilizati la pat sau al persoanelor sedentare. Cura dureaza doua saptamanai, urmate de alte dpua saptamani de pauza, dupa care se reia. Se inghit 3 – 4 linguri pe zi , pe stomacul gol. Si mai stim despre uleiul de ricin ca este efficient impotriva viermilor intestinali: doua linguri pe zi, dimineata, pe stomacul gol, timp de sapte zile.
Asa cum il stim mai putin
Uleiul de ricin intinereste, curate, regenereaza, cand este vorba dspre piele.
Alunitele, de pilda, dispar de parka n-ar fi existat daca, timp de 2 – 3 luni, le ungi in fiecare zi cu ulei de ricin.
Negii se retrag din fata compreselor cu ulei de ricin: aplicate in fiecare zi, timp de o jumatate de ora, pe zona cu pricina.
Petele colorate de pe piele pricinuite de afectiunile hepatice dispar in cateva saptamani daca frictionezi in fiecare zi zona cu ulei de ricin, cam un sfert de ora.
In loc de farduri
Anticearcan: amesteci ulei de ricin cu putin ulei de cocos si masezi usor zona de sub ochi pana se absoarbe in piele. Aplici acest tratament zilnic.
Gloss: ungi buzele in fiecare seara cu un amestec de ulei de ricin si ulei de migdale. Minune, buzele isi vor recapata culoarea de la 18 ani! Si, cu siguranta, te vei gandi de doua ori inainte de a simti nevoia de ruj.
“Crema” hidratanta: nu e chiar crema, dar e mai eficienta. Aplici in fiecare seara, inainte de culcare, ulei de ricin pe maini si unghii, masand bine, mai ales in zona cuticulelor. Iti pui apoi niste manusi. Dimineata, speli cu sapun moale si clatesti din belsug. Vei fi surprinsa placut de effect: in acelasi timp, maini frumoase si manichiura ingrijita.
“Rimel”: nu e vorba chiar de rimel – ma rog, mascara-, ci de o metoda infailibila de a avea gene mai lungi si mai dese: evident cu ajutorul uleiului de ricin. Aplici pe gene in fiecare seara, inainte de culcare, cu o pensula fina, ulei de ricin, iar a doua zi de dimineata, speli cu grija. Nici nu o sa treaca o luna pana vei vedea rezultatele. Absolut uimitoare! Poti folosi, ca sa-ti fie mai usor, chiar o periuta de mascara, una nefolosita.”
Stiam de multi ani ca uleiul de ricin este bun in caz de constipatii, ca ajuta la hidratarea mainilor iar pentru cresterea si ingrijirea genelor aflasem din reviste. De curand am vazut rezultatele pe care le-a obtinut o fata. Intr-adevar ramai foarte placut impresionata! Ce gene avea! Ai fi zis ca sunt false!
Pe mine m-a convins asa ca ma gandesc foarte serios ca ar fi timpul sa investesc in cateva sticlute cu ulei de ricin.
Sper sa va fie de folos acest articol!
Pe curand…
P.S: Acestea sunt doar cateva dintre minunatiile pe care le poate face acest ulei magic. El este bun si pentru par, pentru ten, pentru muuulte altele.
Animalele, ca si oamenii se imbolnavesc si atunci noi dam din colt in colt nestiind cum sa le ajutam. In pragul disperarii, vazand ca problema se agraveaza sau stagneaza, nu putem sa nu luam nici o masura, asa ca recurgem la dulapul personal cu medicamente. Uneori da rezultate si afectiunea dispare, alteori dimpotriva, prietenul nostru da semne ca s-ar simti mai rau decat inainte sau apar efectele secundare.
Inainte de a face pe veterinarii ar fi bine sa intrebam pe cineva de specialitate sau ideal ar fi sa mergem direct la un cabinet pentru ca micutul nostru drag sa primeasca ingrijirea corespunzatoare.
Am gasit intr-o revista cativa compusi de care este recomandat sa ne ferim daca nu vrem sa ii punem animalutului viata in pericol.
"Acidul acetilsalicilic (aspirina) este toxic atat pentru pisici, cat si pentru caini. Dupa administrare, apar somnolenta si varsaturi cu urme de sange. Compusul este puternic iritant pentru stomac si poate produce ulceratii si perforatii.
Ibuprofenul (se gaseste in nurofen si alte medicamente asemanatoare) si naproxenul pot cauza deteriorarea stomacului si a rinichilor. Simptomele cele mai frecvente sunt varsaturile, scaunele cu sange si anumite semne de insuficienta renala. Animalul incepe sa bea multa apa. La nivelul stomacului, pot aparea ulceratii, sangerari si perforatii. Acest lucru se produce frecvent la caini si pisici (simptomul dupa care ne orientam este dificultatea de a respira).
Anticonceptionalele pot determina dezvoltarea cancerului mamar. Aceasta boala pune in pericol viata animalului daca nu este tratata la timp de medic. Cel mai bine e sa apelezi in acest scop la preparatele de uz veterinar, care au mult mai putine efecte secundare.
Imediat ce constati ca animalul nu se simte bine tocmai din cauza administrarii acestor medicamete, incearca sa-l faci sa verse, dandu-i carbune activ sau solutii saline.
Astfel, poate fi prevenita absorbtia medicamentului in stomac, deoarece compusul este asimilat lent si, prin urmare, se poate interveni si la opt ore dupa administrare. Un control la veterinar este obligatoriu.
Acesta va stabili ce tratament anume sa urmeze."
Aceasta postare este ca un mic semnal de alarma care sper sa va corecteze obiceiurile proaste de a actiona sub impuls si pe viitor, inainte de a incerca sa le dati animalelor medicamente sa va ganditi de doua ori. Mai bine asteptati sau informati-va decat sa riscati...
Mi-a revenit "graiul" un pic desi tot pe ganduri sunt ca si ieri. Am impresia ca totul merge inapoi sau in cel mai fericit caz sta pe loc. Zilele acestea trebuie sa primesc doua vesti importante, care ar putea foarte usor sa puna in miscare motorul vietii mele, ba chiar sa indrepte cursul spre ape mai limpezi. Nu imi fac sperante prea mari, nu ma entuziasmez din teama inevitabila (dupa atatea dezamagiri si nereusite) de a nu lua o intorsatura nefavorabila. Am invatat sa ma bucur doar atunci cand simt mirosul victoriei, doar atunci cand am in palme roadele eforturilor, a gandurilor (zeci, sute, pe care mintea mea le faureste fara astampar), am invatat sa fiu temperata in a simti ceva bun... Am ajuns la concluzia ca nu prea mai simt uneori, sunt goala... Stiti, poate va parea incredibil, chiar ciudat dar prefer sa simt ceva negativ decat sa nu simt nimic. Indiferenta este dusmanul progresului, lasa urme adanci in sufletul celui / celei in care s-a instalat, atingandu-si scopul de a seca de simtire, lumina, liniste o perioada indelungata, poate chiar permanenta.
Ce vedeti cand va uitati la mine? O persoana care pare mai degraba o copila, cu zambetul pe buze si aer senin. Vorbele, comportamentul, vestimentatia, machiajul, nimic nu imi tradeaza adevarata fata... NU permit decat apropiatilor sa stie si sa vada cum sunt inauntru si nici macar ei nu vad realitatea de fiecare data. As vrea sa spun totul, sa ma descarc, sa fiu inteleasa si sa nu mi se mai judece faptele dupa aparente, dupa prima impresie sau in functie de conjuncturi. As vrea sa mi se vorbeasca sincer, sa fiu incurajata din inima, nu doar din politete, sa fie totul real, pur. Prefer un adevar urat, plin de noroi, decat o minciuna frumos impachetata si stralucitoare! Nu mai suport sa fiu amagita, sa mi se dea o raza de soare, ca peste doua secunde sa fiu aruncata intr-o prapastie fara fund.
Am intalnit atatea tipologii de oameni dar din prostie, naivitate, indulgenta, spuneti-i cum vreti, eu i-am luat asa cum mi s-au aratat, le-am dat o sansa. Chiar si cel mai temator criminal merita o sansa nu? Atunci de ce nu am da-o chiar semenilor nostri, care desi pacatosi, se pot indrepta. Si ce am primit in schimb? Ura, minciuna, ironie, rautati gratuite, umilinta, dezamagire, intuneric si furtuni. Stiu ca lumea este ca o jungla si ca cel mai puternic castiga. Of de cate ori am auzit fraza asta! Fir-ar ea de fraza plina de intelepciune si tristete! Crud adevar! Nu ma potrivesc in lumea asta! M-am nascut prea tarziu... sau poate prea devreme?! Ce urmeaza mai departe, sa fie salvarea noastra? Oare pamantul o sa curete uscaciunile si or sa ramana doar verdeturile?...
Habar nu am ce ne rezerva viitorul, insa un lucru stiu: noi trebuie sa ne preocupam de prezent, tocmai pentru a ne asigura un viitor diferit.
Eu una nu stiu calea pe care trebuie sa pasesc, nu am nici cea mai mica idee. Imi imaginam viata altfel, varsta de 25 de ani era predestinata sa imi aduca numai realizari. Trebuia sa fiu fericita deja, sa lucrez la o clinica, parintii mei sa fie sanatosi, sa ma pregatesc de casatorie eventual... Serviciu am avut, am demisionat si de atunci sunt intr-o continua cautare, tata a murit, mama are diabet si e nefericita iar de casatorie nici nu se pune problema. Nu am o casa a mea, nu am banii mei, nu ma simt utila, nu prea mai simt ce ar fi fost firesc sa simt. Totul e haos. Totul.
Eh... Speranta moare ultima... sau asa se zice dar nu mai cred nici in asta prea tare. Totusi poate incet, incet o sa reinvat sa simt, sa ma exprim ca inainte, sa fiu acea persoana care exploda de emotii atunci cand ii inundau fiinta. Sper sa mai pot simti...
Sa nu va inchipuiti acum ca am vreo depresie, ca stau si plang si ca o sa lipsesc de pe blog. Nici gand! Randurile de mai sus sunt doar o reprezentare a semintelor de ganduri si griji care clocotesc in mine de atata timp incat m-am obisnuit cu ele. Zac in starea asta si alta nu prea mai cunosc. Zambesc din nou, cu fata luminoasa, ascund ranile si merg mai departe. Imi umplu capul cu fel si fel de imagini frumoase, ascult muzica, citesc carti, reviste, urmaresc blog-uri, tutoriale, ies la plimbare, imi distrag atentia non - stop. Bine, recunosc ca toate acestea imi placeau si inainte dar mai nou au devenit salvatoare, terapeutice. Ca sa nu mai spunem ca vorbesc mai putin, pun un zid si arat ca nu imi pasa sau ca imi este usor sa trec prin orice. Imi dau singura putere, ma ridic si desi schiopatez merg spre destinatia mea.
Maine e o noua zi. Nu o fi ea mai glorioasa decat cele precedente dar tot e ceva decat nimic... Avand in vedere ca o sa o traiesc, e deja un dar mare (noi avem tendinta de a nu constientiza acest fapt minunat, crezand ca ni se cuvine, crezand ca suntem zei si ca mereu ne vom trezi din somn dar oare cat va mai ticai ceasul?... ). Dumnezeu stie ce s-o mai intampla. Ma astept la orice. Traiesc cu frica. Suna telefonul, aud vocea mamei si acele secunde pana sa imi dau seama, din tonul vocii sale, ca este in regula, sunt un iad. Mi-e asa teama sa nu pateasca ea ceva, sa nu pateasca ceva toate animalutele mele. Daca as avea puteri magice as face in asa fel incat nimeni sa nu mai moara. Nu stiu, nu ma intereseaza consecintele, doar atata vreau, inimile tuturor fiintelor sa bata vesnic.
Inca ceva, ati observat cate ambulante sunt de la o vreme? Unde ma uit hop o ambulanta, din casa aud trecand ambulante. Intotdeauna ma trec fiori si ma intristez subit la vederea sau auzirea lor. Iar din acea noapte cand a murit tata, cand a venit ambulanta sa verifice daca se poate face ceva pentru el, aceasta stare s-a accentuat. Efectul lor este si mai puternic, devastator, uneori imi vine sa plang. De ce? Tabloul este simplu dar sumbru: cineva, acolo intr-un colt al orasului sufera, este intr-o stare grava, poate in coma, poate chiar mort iar cei dragi plang, trec prin chinuri infioratoare, sunt in stare de soc sau poate nici nu au aflat vestea inca... Ce idei cutremuratoare! Of vestile rele... le astept zilnic, le simt, le urasc, as vrea sa nu mai existe!
Ce credeti ca am facut dupa cununia civila, in seara aceea calduroasa? Am iesit cu roleleeeee! Of course! Iar Silviu a inchiriat o bicicleta pentru 2 ore. Am mers in Harastrau si din fericire nu era multa lume asa ca atmosfera a fost relaxata, spre bucuria si usurarea iubitului meu care nu este a people lover :))
Ce obosita m-am simtit la intoarcere dar ce multumita.
Miscarea, mai ales cea facuta in natura iti ofera o pace si o satisfactie nemaipomenite, ca sa nu mai vorbim ca iti imbunatateste circulatia, iti regleaza metabolismul si iti prelungeste viata.
