My week in photos (115)

   Buna dimineata! Vineri am iesit sa facem niste poze, nu stiam unde sa mergem asa ca Silviu a propus Parcul Kiseleff, trecuse ceva timp de cand nu-l mai vizitasem dar surprise-surprise, cand am ajuns acolo am descoperit ca nu aveam unde parca. Mda! Nu stiu de ce dar era interzisa parcarea si de-o parte si de cealalta a bulevardului asa ca am fost nevoiti sa ocolim, sa lasam masina vis-a-vis de Herastrau. Am intrat putin in Herastrau, daca tot eram acolo si ne-am invartit pe aleea principala care duce catre fantani. Eram amandoi binedispusi, pusi pe glume, nu era aglomerat, numai bine pentru un inceput de sedinta foto. De obicei cand lucrurile merg bine, ceva nu e in ordine... De ce o trebui sa fie asa nu stiu! I-am aratat lui Silviu un loc unde sa facem poze dar cand sa cercetez zona cu mai multa atentie observ ceva micut pe jos. Era un pui de porumbel negru, cam ciufulit, parea ca nu poate sa zboare. Bineinteles ca m-am apropiat sa vad ce e cu el si am vazut ca ochiul stang era inchis si mai umflat. Imediat mi-am amintit ca citisem pe internet, pe niste forumuri despre pataniile porumbeilor, in special ale puilor, povestirile oamenilor care i-au salvat sau macar au incercat sa o faca. I-am spus lui Silviu ca as vrea sa il luam acasa, sa il ingrijim, sa se refaca si apoi sa ii dam drumul cand se va simti in stare. Raspunsul lui a fost previzibil...  "O sa moara", "nu avem unde sa-l tinem", "lasa ca o sa ii fie bine aici". Si de atunci ma tot gandesc la asta, ca as fi putut sa insist si mai mult decat am facut-o sau sa trec peste cuvantul lui si sa fac ce imi dicteaza inima dar in schimb am ramas cu remuscarile. 
    Stiu ca poate nu-i mare lucru dar am mai avut de-a face cu astfel de situatii si de fiecare data m-au bantuit parerile de rau, gandul ca sunt neinteleasa si singura in anumite privinte. Mie imi place sa ajut, vreau sa fac pe toata lumea fericita, sa se simta toti impliniti, sa ii stiu in siguranta si multumiti de ei insisi. Ce-i asa de exagerat in asta? Stiu ca nu e posibil dar asta nu este motiv ca sa renuntam sa mai facem ceva sa fie mai bine. Stiti acel sentiment pe care il ai atunci cand tu vrei sa faci ceva, sa contribui, sa faci un sacrificiu, sa te implici, sa corectezi ceva, sa iti urmezi visul, sa iti sustii punctul de vedere, sa mergi pana la capat si nu esti lasat sau sustinut? Exact asa m-am simtit. Si nu e prima data. In toti acesti ani am auzit numai scuze, pretexte, vorbe absurde si m-am izbit de pereti de prea multe ori. Mai intai din cauza banilor, prima scuza pe care o gaseste cineva cand este pus in fata unei alegeri, a unei responsabilitati sau a unui inceput de orice fel, apoi eternele si deja agasantele intrebari retorice "crezi ca o sa reusesti sa schimbi ceva? ce poate sa faca un singur om?" si ar mai fi si groaznica delasare care se transforma in resemnare si care nu aduce nimic bun. Cand o sa incetam sa ne mai punem singuri piedici, cand o sa ne oprim din vaitat, cand o sa deschidem ochii, sa ciulim urechile si sa deschidem gura si sa facem ceea ce trebuie?

   Va dati seama ca aceasta mahnire nu a pornit de la un porumbel... Sunt atatea si atatea hopuri, cenzura, usi trantite in nas, vorbe menite sa te reduca la zero si ma intreb de ce sa nu le tinem piept? De teama de a nu fi acceptat? Din dorinta de a fi ca ceilalti? Sau e pur si simplu neincredere in propriile forte? Cumva ultima varianta le insumeaza pe celelalte... 

   Dragilor, faceti cum simtiti si nu o sa regretati. Mai bine sa faci ceva si sa esuezi decat sa nu fi facut nimic! Curaj! (e valabil si pentru mine)



    Luni / Monday

   Ro: Cineva a evadat... din greseala :)

   En: Somebody escaped... by accident :)



   Marti / Tuesday 

   Ro: Yum!

   En: Yum!



   Miercuri / Wednesday (2)

  
   Ro: Aa... Tazuni, aceea nu este o scorbura.

   En: Aa... Tazuni, that is not a burrow.

   Ro: Simte-te ca acasa!

   En: Make yourself at home!



   Joi / Thursday (2)

   Ro: Cina simpla dar consistenta.

   En: Simple but consistent dinner.

   Ro: Dar si un desert consistent :D

   En: But also a consistent dessert :D



   Vineri / Friday (3)

   Ro: Puiul de porumbel despre care va povesteam :(

   En: The pigeon that I was telling you about :(

   Ro: Floricele din Parcul Kiseleff.

   En: Flowers from Kiseleff Park.

   Ro: Ce nume haios! :)

   En: What a funny name! :)



   Sambata / Saturday (4)

   Ro: Matei-Cristian cu doua dintre jucariile mele de plus. Da, am zis ale mele :))

   En: Matei-Cristian with two of my plush toys. Yes, I said mine :))

   Ro: Ceva ce a pregatit mama pentru noi.

   En: Something that my mother prepared for us.

   Ro: Struguri din Chile, cumparati de mama. Yum!

   En: Grapes from Chile, my mother bought. Yum!



   Duminica / Sunday (6)

   Ro: Distractie cu David-Andrei!!!

   En: Fun with David-Andrei!!!

   Ro: Imi place acest zambet!

   En: I like this smile!

   Ro: Surpriza din meniul Happy Meal.

   En: The surprise in the Happy Meal menu.

   Ro: Saltele gonflabile! Yeee! :)

  En: Air mattresses! Yeee! :)

   Ro: Cos!

   En: Score!

   Ro: Inca odata!

   En: One more time!



   Sa aveti o zi minunata!

  
   Pe curand...