Thursday, 20 March 2014

New cute accessories


    Hello everyone! Colectia mea de accesorii se mareste pe zi ce trece, fara sa imi propun, fie le primesc cu vreo ocazie, fie imi mai face mama cate o surpriza, asa cum m-a obisnuit inca de cand eram mica. Imi amintesc cu bucurie ce imi sclipeau ochii atunci cand o auzeam ca mi-a adus ceva sau cand ma ruga sa ma uit la ceva sau sa probez. Dragostea aceasta de a face daruri mi-a transmis-o, caci atunci cand aveam o situatie materiala foate buna abia asteptam sa cumpar cate ceva pentru familie. Chiar si acum cativa ani veneam seara acasa de la facultate si le aduceam prajituri alor mei, pentru mama amadina sau jofra iar pentru tata savarina sau ecler. 
  De cand au luat lucrurile o intorsatura nefavorabila, am incercat sa fac economie,sa fiu mai selectiva si astfel am gestionat finantele cu prudenta, aplicand principiul prioritatii. Uneori am suflat si in iaurt si poate am parut absurda in anumite circumstante dar acestea nu din cauza ca m-as fi schimbat in rau, ci din cauza experientelor anterioare negative, marcante, care au lasat pe de-o parte o frica de datorii si pe de alta, o dorinta nesabuita de a tine cu dintii de ce este al meu si de ce am obtinut cu greu. Cel mai tare ma doare cand mi se reproseaza ca as fi zgarcita si ca si daca as avea un venit considerabil nu as face cinste nici macar cu un suc... Dar mama ma stie, eu ma stiu iar Dumnezeu va fi cel care le va demonstra celor din jur cum sunt eu de fapt. Nu banii ne recomanda in viata, ci caracterul. Poti avea foarte putini si totusi sa fi generos, milos si atent cu cei care merita. Cel mai bun exemplu este mama, care desi se descurca foarte greu din punct de vedere finaciar, mereu, mereu, gaseste un pic din picul ei sa imparta cu mine si cu altii. Numai ca ceilalti nu apreciaza si ma doare sa vad ca ea e in stare sa isi dea si sufletul iar reactiile celorlati sunt unele mizerabile... Fie indiferenta, fie batjocura. Asa e lumea.
   A fost o vreme cand desi nu aveam, ofeream cu drag, imparteam, strangeam, iar multi ( si in prezent) luau si atat, cand venea vorba de a da, o faceau din obligatie sau fara sa puna dragoste in gestul lor. De aici au aparut si frustrarile de acum, nepasarea si uneori chiar nesimtirea. Repet, pacat ca nu poate si mama sa fie la fel, macar un pic.
   Nu stiu exact de cat timp dar de peste 2 ani, prefer sa ii dau tot ce pot mamei. Am reanalizat socotelile, am stat si am observat cu atentie si durere si am purtat o discutie serioasa cu mine insami iar concluzia a fost una cat se poate de clara si fireasca: DOAR ea merita 200%!

   Dupa cum va spuneam mai sus, mama a fost intotdeauna aproape, dupa posibilitati dar a fost. Si nu atat cadourile sau banii au contat si m-au bucurat, cat faptul ca s-a gandit la mine, ea fiind apasata de atatea si atatea greutati.


   De curand am primit de la mama cateva accesorii dragalase, no name-uri care pentru mine valoreaza mai mult decat orice alt accesoriu de la cine stie ce firma din mall-uri.












   Bratarica aceasta elastica mi-a placut foarte mult de cum am vazut-o. Nu sunt eu innebunita dupa coroane insa aceasta mi se pare delicata si deloc tipatoare iar charmul fundita este feminin si indulceste un pic verdele neon.









   Bratara cu pantofiori este must have pentru orice fashionista. Nu ma declar una infocata insa o sa o port cu siguranta alaturi de alte bratari la o tinuta casual.







   Cercelusii animal print cu blanita o sa ii innoiesc de Craciunul viitor. Mi se par potriviti la o tinuta mai sofisticata neagra.







   Aceasta pereche as vedea-o asortata la o tinuta in nuante de maro, verde inchis, crem, auriu.







   Ador bulinele iar primavara si toamna arata perfect!

   Ce bine ca am apucat sa le fac poze caci nu stiu unde este unul dintre cercelusi. Erau si unii dintre preferatii mei :(






   Pentru Dragobete, la o rochie rosie ca focul! ;)







   These ones have "summer" written all over them! 



   Va pup! Sa aveti o zi frumoasa ca sufletele voastre si sa nu uitati sa fiti darnici, nu neaparat material, cat spiritual!



   Pe curand...


5 comments:

  1. Tot timpul oamenii spun "lumea e rea" iar "eu sunt bun" .Practic, toti ne vedem buni.Si atunci ma intreb care este lumea aia rea,ca orice om cu care discuti se considera bun:-)) Nu mai gandi in clisee,sfatul meu. And get a job

    ReplyDelete
  2. Foarte frumoasa bratara cu elastic :)
    Imi plac mult si cercelusii animal print. Te pup

    ReplyDelete
  3. Simpatici foc toti cerceii!
    Am simtit cum mi-au rapit din placerea de a darui multi "cersetori", oameni cu tupeu si fara bun simt. Cat de mult ma regasesc in ceea ce spui!
    te pup!

    ReplyDelete
  4. Adriana Mancas,

    Nu vad foarte des oameni rai,ci mai degraba rautaciosi.Am si eu rautati,mama la fel,de multe ori regret ce spun sau fac dar am vazut oameni care nu au nici cea mai mica problema dupa ce baga intrigi sau ataca verbal.Asta consideri ca este un cliseu?Iti spun eu,asta e realitatea pe care am simtit-o pe pielea mea.Unele lucruri par a fi clisee pentru ca se tot repeta si le auzim atat de des incat au ajuns sa ne fie indiferente sau sa le dam prea putina importanta sub acest pretext.

    Eu ma vad asa cum sunt,un om cu greseli dar si sentimente care pot fi ranite.

    Jobul nu e asa usor de gasit,bine ma refer la unul stabil si bun.Ma multumesc cu ce mai iese din cand in cand pana reusesc sa fac ceva in directia dorita.

    ReplyDelete
  5. Ramona,

    Merci!

    Si eu te pup!

    ReplyDelete