Friday 9 May 2014

Casual sophisticated geometrics

   Hello! Cu toate ca nu am iesit cu nimic din rutina, dimpotriva parca ne-am adancit mai mult in ea, in ultima perioada am avut o oarecare liniste (poate resemnare, inca nu pot spune cu certitudine). A fost destul de simplu: am incercat si reusit sa imi distrag atentia de la anumite lucruri care ma "incomodeaza", am lasat lucrurile sa se intample. Astfel ca am mai descurcat un pic itele incurcate ale aspectului meu profesional desi roadele au fost date mai departe - fapt care s-a dovedit a fi un pic frustrant dar satisfacator in acelasi timp - de asemenea, s-au mai clarificat niste probleme de cuplu ; fara voia mea destinul a aranjat ca reflectoarele sa lumineze si in alte parti, catre alti subiecti care nu ne vroiau tocmai binele si uite cum din nou, mi s-a dat dreptate iar noi am devenit mai puternici, mai atenti si mai intelepti, poate mai uniti. Este o bucurie maricica sa vezi cum oamenii isi dau arama pe fata, cum isi sapa singuri pamantul de sub picioare iar tu esti spectator si astfel nu te simti deloc vinovat pentru ca de fapt nu ai contribuit cu nimic la dezvaluirea adevaratei "identitati"... Recunosc ca imi place sa stiu ca am dreptate, cui nu ii place, serios acum? Dar cum este cand ajungi la vorba cuiva dupa lupte seculare din care ambele parti ies ranite? Schiopatand, cu bandaje peste tot, cu plagi, cu ochii vineti, parca nu mai ai chef sa afisezi ranjetul larg plin de satisfactie si multumire. Nu iti mai apare decat o grimasa caci te gandesti cu ciuda, cu indignare si te certi cu... tine, cu cel din fata ta sau cu viata (?!), ca ar fi putut sa fie bine de la bun inceput, fara sa fi pierdut ataaata timp pretios. Si iar imi vine sa spun ca oamenii complica lucrurile. Mereu. Au o natura rasucita si rasucitoare. In loc sa o ia drept, merg in zig zag ca betivii :) Da dar pana la urma totul e bine cand se termina cu bine nu? Ha! Ce sa se termine, ca nici nu cred ca a inceput ca lumea. Avem un drum lung, destinatia imi apare neclara si nici nu e chiar asa de importanta. Sa trecem noi de hopuri si mai vedem apoi.
   Asadar, sunt mai stapana pe situatie (dar doar pe una dintre ele :))  ), mai linistita dupa cum va spuneam si cum sa nu fiu asa cand am cateva sperante amarate intr-un viitor care suna bine?! Aici sunt mai multe de explicat, stiti ca mintea mea tese multeeee si e nevoie de randuri intregi ca sa ma fac inteleasa... de catre cineva care nu ma cunoaste, evident. Ce-i drept, ma straduiesc sa fiu discreta in anumite privinte, doar blogul nu-i chiar jurnal personal, pe care sa il rasfoiesc doar eu. Dar promit sa va povestesc in detaliu macar despre o bucurie de-a mea, intr-o viitoare postare. Vorba lunga saracia omului. V-am plictisit si bagat in ceata totala asa-i? Ideea e ca uneori e grozav sa ai simtul umorului dezvoltat, faci misto de unii, de altii, chiar de tine insuti si sa mergi mai departe cu fruntea ridicata, atat cat sa nu te lovesti de vreo ramurica, tot a venit primavara si e pacat sa ne stricam frezele ;)Ah! Sa nu uitam sa ne bucuram si sa apreciem cea mai mica reusita, cel mai mic amanunt pozitiv, aducator de zambete, atat exterioare, cat si interioare. 
    Concluzia: sunt zen... momentan :)))))))) 





























  
    Cercei - No name
    Pulover - Mix Ray
    Inel - No name
    Geanta - Black
    Colanti -Stradivarius
    Cizme piele - Michel Vogue



   Sa aveti o seara deosebita! Va pup!


   Pe curand...


  
  

2 comments:

  1. Nu imi plac nici mie bataliile, munca de lamurire pentru o incapatanare, ma obosesc teribil si imi revin greu. Pace si dragoste sa fie!

    ReplyDelete
  2. Hmm m-ai cam bagat in ceata :))Cate lalelefrumoase in fotografii, ador lalelele. Imi plac mult colantii tai ;) Te pup

    ReplyDelete