Sunday, 18 December 2011

Home schooling... Good or bad?

                  Buna dimineata! :)

   It happened again! Don`t worry, nu e nimic rau. Iar am deviat de la postarea pe care aveam de gand sa o fac astazi. De ce? Pentru ca una dintre cititoarele mele a pus o intrebare care mi-a placut. Astfel am decis sa fac o postare despre asta.

Mihaela Cumpanasu said...
Nu prea am inteles din postare..oamenii astia nu vor sa-si dea copii la scoala>?Vor sa-i invete ei acasa? Cred ca n am inteles eu..


Ela said...
Da,exact.Isi doresc sa invete acasa,nu intr-o scoala dar vor avea meditatori.Mi se pare o idee interesanta desi este ceva mai rar intalnit.Am mai vazut o astfel de educatie facuta acasa iar copiii au devenit niste tineri responsabili si seriosi deci desi din prima nu prea am agreat ideea,pana la urma mi se pare ceva foarte bun.Decat sa ii dai la scoala si sa invete numai porcarii,sa fie traumatizat de unii profesori si colegi si sa nu se puna accentul decat pe teorie multa si inutila,mai bine educatie acasa,in particular,unde sunt in siguranta si vor acumula exact informatiile care le sunt de folos.

O zi buna,Mihaela Cumpanasu!

Mihaela Cumpanasu said...
Mi se pare cam..hmm,ciudat.Adica sa-i cresti cu meditatori acasa inseamna practic sa-i izolezi,sa nu-i lasi sa se dezvolte interactionand cu alti copii de varsta lor,cu care vor lega prietenii,vor face ghidusii,se vor cunoaste pe ei insisi asa..procesul de maturizare implica mult mai mult decat acumularea de cunostinte.Cred ca sunt niste parinti hiper protectori care-i vor creste asa,ca intr-un glob de sticla..
si in legatura cu situatia scolilor din ziua de azi:) Sa fim seriosi,ce a prezentat media in ultimele luni reprezinta 1,2% din ce se intampla in scoli,dar lumea generalizeaza,daca in America din cand in cand cate un elev isi impusca colegii,asta nu inseamna ca toti elevii sunt descreierati..sau aplicand in cazul nostru,nu toti profesorii au relatii nepotrivite cu eleve-pitzipoance etc. Daca iti dai copilul la o scoala buna si mai ales,DACA il educi frumos si responsabil si tu acasa(adica nu lasi doar in grija profesorilor educatia copilului)ai toate sansele sa ai un copil reusit..am scris atata ca nu am auzit pe nimeni sa faca asta si mi-au venit in cap multe argumente:) o zi buna si tie”



   Nu ma deranjeaza cat de lungi sunt comentariile sau daca sunt multe, chiar apreciez efortul.

   Voi incerca sa iti raspund, din nou, din perspectiva mea caci pe a lor nu o cunosc decat 30% sau poate nici atat.
   Ideea de baza a educatiei la care s-au gandit ei nu este rea deloc insa nu prea este realizabila decat in foarte putine cazuri, in plus daca intram in miezul problemei lucrurile incep sa nu mai para atat de roz dar... hai sa vorbim mai multe despre asta. Intr-adevar, dupa cum spuneam in postare, nu sustin aceasta idee 100% dar nici nu imi displace doar pentru ca vorbind din proprie experienta, uneori mi-as fi dorit sa invat acasa si sa ii vad doar pe ai mei. Copiii, nu numai cei din ziua de azi dar toti copiii in general, sunt niste mici monstri, cruzimea lor este incredibila si sunt foarte dificili. Profesorii, sunt si ei ciudati, unii abuzeaza de functie, sunt violenti sau si mai rau indiferenti. Programa scoalara este umflata pana la refuz cu tot soiul de teorii, practica lipseste cu desavarsire, se vrea ca elevii sa invete din toate si se pune accentul pe toate, in loc sa se canalizeze pe inclinatia pe care o are fiecare copil in parte. Astfel s-ar ajunge la o formare a unei baze solide pentru o viitoare meserie. De multe ori, copiii sunt tare debusolati, nu stiu ce vor sa faca in viata iar parintii nu stiu cum de a aparut ceata asta.

   Pe de alta parte nu pot nega ca stand intr-o clasa de elevi de aceeasi varsta cu tine, este grozav pentru ca simti ca esti parte dintr-un intreg, o mini comunitate. Se dezvolta spiritul de competitie, elevii invata sa lupte, sa fie ambitiosi, sa treaca peste obstacole, sa devina mai puternici. Apoi prieteniile care se creeaza uneori sunt minunate pentru ca ei invata sa tina la cineva strain, invata sa imparta lucrurile, sa ajute, se fac confidente,se incurajeaza unii pe altii si mai creste un pic increderea in sine si in lumea din jur.

  Sunt atatea si atatea puncte care ar putea fi discutate.
   Ce spuneti daca am incepe sa dezbatem subiectul?
   Daca tot mi s-a dat ocazia de a-mi spune parereile,de ce sa nu va ofer si voua acelsi lucru? Astfel aflam unii despre altii, putem ajunge la niste puncte comune sau dimpotriva, ne putem schimba perspectiva.

   Va astept sa comentati atat cat doriti, nu conteaza daca scrieti romane sau doar trei cuvinte, va provoc doar sa ganditi si sa va exprimati.


   Asa ca Mihaela, multumesc pentru idee si sper sa participi la discutie.

   Pe curand…

4 comments:

  1. Eu cred ca doar copiii foarte timizi sau cu dificultati minore ar trebui sa opteze pentru acest tip de studiu, la domiciliu.

    Din punctul meu de vedere rautatile colegilor, mania profesorilor sunt acel rau necesar de care trebuie sa ne lovim uneori pentru a ne maturiza pe deplin. In viata nu dam doar peste lucruri bune, minunate, asadar ce va face un copil tinut ca intr-un cocon in casa parintilor?

    In plus, conceptul de scoala, de program fix, de mers pe jos pana la unitatea de invatatmant, de utilizare zilnica a mijloacelor de transport in comun, mi se pare absolut necesar pentru un copil normal.


    Eu una, nu as fi ales niciodata aceasta varianta , pentru ca nu exista copetitivitate de unul singur si fara aceasta intrecere nu exista nici progres.


    Dar in cazurile mentionate in prima fraza, recunosc ca studiul la domiciliu este o varianta tentanta.

    ReplyDelete
  2. Aurora,

    Poate nici macar aceia nu ar trebui sa fie tinuti acasa dar cred ca unora le este atat de frica sa nu ajunga rau,sa nu fie influentati de altii incat recurg la asemenea metode.Pe de alta parte mai intervin si principiile religioase aici pe care nu vreau sa le critic pentru ca desi eu sunt ortodoxa,imi sustin prietena si ii respect credinta.
    Mai sunt si cazuri in care copiii merg la scoala dar sunt foarte mult sufocati de parinti,sunt privati de anumite bucurii firesti varstei,sunt tinuti din scurt si protejati excesiv.Nici asa nu cred ca e bine,adica ii arati un fruct dar ii spui ai voie sa mirosi dar nu si sa mananci.Este o educatie cruda,zic eu,care le va provoca frustrari,o inadaptabilitate in anumite situatii de viata s.a.m.d.
    Deci dezavantaje exista atat in privinta educatiei la scoala,cat si acasa.
    Un alt dezavantaj la invatatul acasa ar fi lipsa unei discipline adevarate insa asta se poate corecta daca parintii sunt dispusi sa faca un efort in plus.

    In legatura cu ce ai comentat mai sus,ai mare dreptate cu ce spui,caci greutatile intampinate acum le vor fi de ajutor,ii vor pregati pentru altele majore de mai tarziu.

    Nu stiu,nu pot sa spun ca as face si eu asa si nici nu macar nu sunt convinsa ca vor merge si ei pana la capat cu acest plan insa stiu sigur ca oricum o sa fie,ei isi doresc tot ce este mai bun pentru copilul lor si sunt sigura ca vor avea niste copii foarte bine educati si inteligenti.

    Poate ca nu vor fi cei mai cool (adica nu vor merge in cluburi noapte de noapte,nu vor bea alcool,nu vor fuma,nu vor injura,nu vor purta haine trendy)dar vor fi in schimb niste copii fericiti.Andreea,prietena mea si sotul sau sunt niste oameni minunati si vor avea grija de bunastarea prichindeilor lor.

    Ai spus ceva de copiii foarte timizi.De ce crezi ca pentru acestia ar fi mai bine sa invete langa parinti?

    Ce fel de copil ai fost tu?Emotiv sau nu?
    Ai avut probleme din cauza asta?
    Care crezi ca ar fi cele mai grave consecinte pentru un copil timid care va avea parte de o educatie la scoala?

    Multumesc pentru primul comentariu si te mai astept si cu altele.
    Imi place cum gandesti!

    ReplyDelete
  3. Din punctul meu de vedere nu cred ca este o idee buna studiul acasa. Parintii nu sunt toata viata langa puii lor, si doamne fereste daca se intampla prea devreme...Viata este frumoasa, cu bune si cu rele dar poate fi dura in anumite momente..si ce te faci tu, cel care ai fost hiperprotejat de parinti si nu ai dat "nas in nas" cu realitatea?Colectivitatea este foarte importanta pentru un copil, deasemenea cunoasterea diferitor tipologii de oameni.Eu sunt sigura ca Andy si cu sotul ei vor tot ce e mai bun pentru copiii lor dar cred ca trebuie sa le oferi posibilitatea de a cunoaste lumea.
    Pupici si daca poti poate ne vedem miercuri..

    ReplyDelete
  4. Mickynevscky,te puuuuup!

    Uite un alt punct de vedere.Asa este,Mihaela,ce se intampla daca unul dintre parinti moare sau chiar ambii?Este un gand trist dar se intampla...

    Eu cred ca pana la urma o sa faca ce e mai bine pentru ei,iar daca asta o sa insemne sa ii dea la scoala,atunci asa vor face.

    Te sun maine sa iti spun daca sunt libera ca mi-e sa nu apara ceva.

    ReplyDelete