Am revenit! Iata-ma din nou in fata tastaturii, pregatind o alta postare pe ziua de azi, o continuare a celei precedente. Va povesteam despre prietena mea Andy si familia sa, binecuvantata de prezenta celor doi copii minunati. Ei bine, in aceeasi seara, l-am vizitat pe fratele lui Silviu si familia sa. Si nu stiu cum s-a nimerit ca am petrecut majoritatea timpului cu nepotul sau, David - Andrei, pe care l-ati mai vazut la mine pe blog. Cand am ajuns la ei, usa de la apartament era deschisa si din capul scarilor l-am putut vedea pe prichindel cum statea in mijlocul holului si striga in gura mare: "A venit Silviuuuuu si a venit si cu Gabyyyy!" :))) Ne-a intampinat cu un zambet de strangar si nici nu ne-am dezbracat bine ca el deja vroia sa ne spuna ce jucarii a mai primit. Topaia, vorbea tare, ca orice copil vesel si plin de energie si era mandru de lucrurile sale. M-am asezat pe covor, langa el si am inceput sa il iau la intrebari. Atat i-a trebuit! Si-a adus cateva jucarii in sufragerie si a inceput sa imi arate fiecare ce face. Am gasit niste piese si ne-am apucat de construit. Nu am facut ceva anume, ne-am lasat imaginatia sa zboare si dusi de val am ajuns la o chestie inalta si ciudata dar care lui i-a placut.
Dupa aceea mi-a aratat niste carti de povesti, vroia sa le aduca pe toate tot in sufragerie, asa ca i-am propus sa mergem in dormitorul lui, sa stam amandoi pe pat si sa ii citesc povestea pe care si-o alege el. I-am citit Mica Sirena iar el a stat cumintel, in liniste, langa mine si m-a ascultat pana la sfarsit. Apoi am trecut la carticelele de colorat.
Silviu avea treaba cu fratele lui si in acel timp eu si David ne-am jucat si am colorat. Cand a treminat ce aveau de facut, a venit sa ma cheme ca sa plecam si cum credeti ca m-a gasit? Eram pe jos, cu bratele pe pat, cu carti de colorat in fata si muuulte creione, carioci si alte jucarele. Coloram de zor pentru ca ii promisesem pustiului ca o sa colorez cateva desene. Pana nu am terminat, nu m-am ridicat de acolo, doar vorba e vorba nu? Daca eu nu imi tin promisiunea, atunci cum o sa invete el sa faca la fel?!
Silviu avea treaba cu fratele lui si in acel timp eu si David ne-am jucat si am colorat. Cand a treminat ce aveau de facut, a venit sa ma cheme ca sa plecam si cum credeti ca m-a gasit? Eram pe jos, cu bratele pe pat, cu carti de colorat in fata si muuulte creione, carioci si alte jucarele. Coloram de zor pentru ca ii promisesem pustiului ca o sa colorez cateva desene. Pana nu am terminat, nu m-am ridicat de acolo, doar vorba e vorba nu? Daca eu nu imi tin promisiunea, atunci cum o sa invete el sa faca la fel?!
Haideti sa ma mandresc cu doua dintre micile mele creatii!
Culoarea rosie era cam pe terminate si haina mosului nu a iesit prea grozava in partea de jos dar David a inteles si a fost multumit de rezultat. Nu-i un scump? :)
Asta mi-a cam dat batai de cap dar pana la urma i-am venit eu de hac! Ce, ma face pe mine un desen?! Eeeee! :)))) Am dat-o in mintea copiiilor, oameni buni! :))
Sa va arat "panza" si "pensulele" noastre ca sa vedeti ca nu-i de gluma cu noi, suntem niste artisti in adevaratul sens al cuvantului!
Iar acum micul meu colg de pictura si desenele lipite pe peretii din camera.
Am mai facut o poza cu piticul, chiar iniante sa plecam. I looove hugs mai ales cele de la copilasi!
Cute sleepers! :p
A fost o zi minunata and I would do it again and again! Iubesc copiii si cand stau cu ei pierd notiunea timpului...
Pe curand...
ce frumos.....doamne atat de mult imi plac copii....dar sa fie cuminti :))...Nu-mi plac cei rasfatati.... Abia astept de Craciun sa ma duc si eu in vizita la verisorii iubitului meu pe care ii iubesc mult mult :X:X:X
ReplyDeleteceeee cuuuuute eee:X:X:X:X:X:X
ReplyDeleteiiiii:D:X
pupici:X
Nici mie nu imi plac copiii razgaiati pentru ca sunt mici manipulatori si nici nu ai liniste din cauza lor :p
ReplyDeleteIti urez sa va simitit foarte bine cu totii,Doda!
Te pup!
O sa fie vanat de femei! :))
ReplyDeleteTe pup,Monica!
O familie frumoasa ne-ai prezentat tu ieri. Si mie imi plac activitatile cu copii care vor sa invete, sa creeze. Am doua nepotele, cu una interactionez mai des, cu toate ca are momentele ei cand se da in stamba, ne distram de minune.
ReplyDeleteNu admit folosirea cosmeticelor de catre copii nici macar in joaca si din cauza asta nu ii sunt prea des cea mai buna prietena, dar eu vreau sa "dorm linistita" si nu ma intereseaza ca mama ii da voie atat timp cat stiu ca nu-s benefice.
Noapte buna :*
Ai un suflet bun. Sa-ti traiasca nepotelul :) Si eu am unul cam de varsta lui :D Te pup dulce!
ReplyDeleteCand cuprinzi un copil simti cum te incarci de energie...V-ati distrat pe cinste vad eu. Micutul e un pic timid sau s-a intimidat ca l-ai cuprins tu? pupici.
ReplyDeleteMultumnesc,Oana!Sunt foarte sensibla si asta se reflecta in orice domeniu din viata mea,uneori e bine,alteori nu prea...
ReplyDeleteSa fie sanatos nepotelul tau!
Si eu te pup!
S-a intimidat,asa facea si cand era mai micut.Mi-a si spus ca ma iubeste :)
ReplyDeleteTe pup si eu,Mihaelusa!
Miha.ela,ai dreptate,copiii trebuie sa aiba parte de o educatie corecta,sanatoasa cat mai mult cu putinta.Eu aveam atunci la mine doar rujul caci daca aveam vreun balsam de buze natural i l-as fi oferit pe acela. Joaca aceasta a fost o exceptie, din cate stiu eu nu are acces la cosmeticele mamei.
ReplyDeleteMultumesc frumos pentru comentariu!
O zi minunata iti doresc!
imi place "fusta" mosului, e intr-un degradé moden. :))
ReplyDeleteveselie si culoare la voi acolo! :) sa vezi cand s-o face mare si Andreea.... :D
pupici! :*:*
Te pui cu Mosu?E si el acum in trend! :))
ReplyDeletePai tocmai ca nu prea o sa vad pentru ca stam la km buni distanta :(